birds

cum ar fi dac-ar afla despre noi? ne-ar strivi la fel cum strivim noi crabii cînd intrăm noaptea în Ocean fără să-i vedem, însă ei ar face-o conștienți… oricum ar fi, indiferent de vîrstă, statut, naționalitate, suntem NOI. Oricît nu s-ar împotrivi lumea întreagă. 

Povestire:

Eu am douăzeci și doi, el are cincizeci. Ne-am cunoscut cu vreo doi ani în urmă. El vorbea atît de frumos pentru mine atunci engleză, eu fără s-o cunosc prea bine și ne-am întîlnit într-o cafenea specializată pe cafea, cu o reputație excepțională pe atunci. Eu mă întîlneam cu barmanul de acolo, Joseph. De fapt, el ne-a făcut cunoștință, ăsta, Vincent, fiind client fidel, de origine macedonian. Maică-mea a fost și e și pînă acum o mamă extraprotectoare, respectiv mă lăsa în oraș pînă tîrziu numai dacă mă știa cu vreun boyfriend alături, pe care deja-l cunoscuse personal și avea o imagine formată despre persoana în  cauză. Din acest motiv eram și sunt nevoită să-i fac cunoștință cu fiecare băiat cu care ies la rendez-vous. Mă rog, pînă acum au fost trei, așa că nu reprezentau o mare bătaie de cap. 

Vincent, 50, macedonian.

Din clipa-n care ne-am cunoscut am simțit că iubesc acest om, că-l iubesc pentru atitudinea sa, pentru felul în care miroase, pentru maniera-n care-și fumează Marlboro (ROȘU) și pentru grația cu care-și sorbea Jack-ul. De cînd îl cunosc numai Daniels consumă și acest whiskey are un miros specific, un miros anume, unul unic. Urăsc să-l simt printre buzele mele, dar ador cum miroase atunci cînd îl simt de la Vincent. M-a atras inițial prin fizicul care îl reprezintă: are părut cărunt, dar un gri din ăla foarte sofisticat, nu ca la toți. Mereu poartă cămăși albe imaculate, dar nu întotdeauna călcate, ceea ce denotă faptul că nu are o femeie care să-i facă acest serviciu ( el e căsătorit, doar că femeia e-n Macedonia, el aici periodic, depinde cît durează proiectul la care lucrează și NB. căsătoria lor e bazată pe o moștenire, nu pe sentimente) . Mereu mirosea a parfum scump, nu am depistat care e și nici nu vroiam să întreb, ca să nu arăt prea mare interest, chiar dacă-n interior mă topeam. Ei bine, eu și Vincent am devenit prieteni foarte buni, nu mai buni decît au fost el și boyfriendul meu Joseph pe atunci, și ieșeam de multe ori împreună la parties. În pofida vîrstei sale, e un bărbat foarte atractiv și activ și, mai ales, chipeș. Pînă cînd relația mea cu JOseph s-a terminat, din diverse motive: el se enerva pe alte chestii și se descărca pe mine pînă eu am zis că nu va mai merge astfel și s-a sfîrșit (chiar dacă acum suntem foarte buni prieteni și am mai făcut sex după un an și ceva după asta, că chipurile ne era dor, dar după asta am înțeles că nu îmi era nimic, era doar o testare pe care, probabil, ambii ne-am dorit-o, ca să ne clarificăm cu sentimentele dintre noi). Odată cu despărțirea asta, Vincent și eu am început foarte des să ne vedem, din simplu motiv că ambii frecventam aceeași cafenea ( preferata mea, dar și a lui, din orașul ăsta). Și o întîlnire, două, trei, pînă am început să ieșim prin alte localuri, că cafeneaua de care ziceam mai sus este una frecventată de cam toți cunoscuții noștri comuni și, de altfel, este una-n care merge elita orașului. Ceea ce ne-a făcut să decidem să mergem prin alte părți ca să nu ne expunem( ca să fiu clară, nu făceam nimic altceva decît să discutăm, dar știm foarte bine cum funcționează gura lumii), a fost un caz excepțional, și anume… eram eu foarte distrusă moral și m-am dus la Starbucks să beau o cafea cu Baileys și ca să vezi coincidența zilei- era și el acolo. Și ne-am zis: hai să mergem la EatDrink, că tot era preferatul nostru și era la zece minute de Starbucks. Și ne-am dus, nu înainte să fur o linguriță de la Starbucks, pentru că am făcut un pariu. Și în EatDrink am fost așezați la masa VIP, unde el a cerut Jack, iar eu Long Island. Avînd în vedere starea mea de atunci, am băut vreo șapte-opt. Dacă mă-ntrebi acum cum am putut să le bag, idee nu am. A trecut ceva vreme și cînd văd acest cocktail îmi vine să vomit. Ideea era alta: eu eram half beată, el nu știu dacă se îmbată. Și ne-am sărutat în văzul tuturor. Dar nu știu dacă a observat cineva, dar știi ceva… dacă pe atunci mi se părea o crimă ceea ce am făcut, acum nu am nici un regret, ci dimpotrivă! Am fost eu, în locul potrivit, în momentul potrivit, cu persoana potrivită făcînd ceea ce mi se părea potrivit în clipa potrivită. Asta e de domeniul trecut.

Ne știm de vreo doi sau trei ani, am reînceput să discutăm. Acum vorbim despre cum ar fi fost să facem dragoste și dorința mă copleșește, iar curiozitatea mă omoară. Este, cred, unicul bărbat pe care-l iubesc așa… așa, inexplicabil. Dar, îl iubesc. Îl iubesc pentru tandrețea sa, pentru că nu a profitat de naivitatea mea, pentru că a avut grijă de mine cînd am avut nevoie… 

Ce-ar fi dacă n-ar fi ei, toți ei și am fi doar noi… ? 

blog

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s